VIDEO Ep. 5 » Stelian, meciul României și service-ul fără piese: „Morții mă-sii, vreau să ți-l fac, dar n-am cu ce!”

Știu, au trecut aproape trei săptămâni de la episodul precedent din serialul în care Stelian și firma sa de reparat laptop-uri sunt personaje principale.

Între timp am primit amenințări cu judecata chiar de la Stelian (DETALII). Au fost făcute presiuni asupra mea pentru a nu continua serialul, dar o oprire a acestuia ar fi fost sub demnitatea mea. Așadar, în rândurile care urmează vă voi prezenta episodul 5 din modul nesimțit în care Stelian se comportă cu clienții săi.

Episodul anterior rămăsese la ziua de 1 octombrie, când Stelian îmi promisese la telefon că în maximum două zile îmi repară laptopul. Cred că v-ați obișnuit deja cu promisiunile lui și vă dați seama că nimic nu s-a rezolvat în acele două zile.

NESIMȚIREA NUMĂRUL 13 » În timp ce eram la el la sediu, Stelian se interesa de bilete pentru meciul dintre România și Finlanda

Marți, 6 octombrie, am decis să merg la el la sediu pentru a vedea care e treaba mai exact. Mi-a povestit el una, alta. M-a aburit din nou. Mi-a spus că mâine îl rezolvă. În tot acest timp, Stelian nu se chinuia să facă ceva cu laptop-ul meu care se afla deja de o lună jumătate la el, ci căuta bilete pentru meciul dintre România și Finlanda de pe 8 octombrie, scor 1-1. Mă rugase chiar să-l ajut să comande într-un fel de pe internet pentru că nu știa prea bine. Băiat bun cum sunt i-am sărit imediat în ajutor, dar din câte îmi aduc aminte parcă nu mai avea bani pe card și nu prea avea cum să le plătească.

Mai jos este filmarea cu camera ascunsă din întâlnirea pe care am avut-o cu Stelian la el la sediu. Acolo, pe Mihai Bravu, vizavi de Școala 70. În imaginile de mai jos veți vedea cum Stelian încearcă să-i explice unei persoane de unde să cumpere bilete pentru meci.

NESIMȚIREA NUMĂRUL 14: „Morții mă-sii, eu vreau să ți-l fac, dar n-am cu ce!”

Nu m-am lăsat și a doua zi l-am sunat din nou, era ora 13:12. Mă gândeam că a rezolvat problema biletelor și îmi făcuse și laptopul. Nicio șansă. Tot a găsit el ceva cu care să „mi-o tragă”.

Alin Grigore: Salut! Alin sunt, băiatul cu Sony!
Stelian: S-a rezolvat, nu se poate! Alin, fii atent! Ăsta (n.m. unul dintre prietenii săi imaginari) mi-a zis că a adus piesele la Sony, dar nu i se potriveau și a zis că mâine… Alin, două, trei zile. Până vineri.
A.G.: AOLOOOO!
Stelian: N-am ce să fac, n-am de unde, n-am cu ce. Depind de alții.
A.G.: Eu te înțeleg că depinzi de alții, dar și eu depind de laptop-ul ăsta, ăsta e pâinea mea. Eu de o lună jumătate practic sunt în pauză. Eu acasă nu pot să fac nimic. Și uneori trebuie să muncesc și de acasă.
Stelian: Deci crede-mă vă voiam să ți-l fac. Aseară nu s-a potrivit ce mi-a adus. Mi-a zis că într-o zi, două… Dacă nu e, îmi bag piciorul în el și asta e. Ce să facem?! Fac rost de placă de bază, morții mă-sii.
A.G.: Eu știu ce spui tu, dar eu am probleme acasă…
Stelian: Hai că m-am gândit și la ideea asta. O să mă uit și după o placă și cu asta basta.
A.G.: Eu te înțeleg pe tine, dar am și eu problemele mele acasă. Maică-mea mă îndeamnă să mă duc la OPC și nu vreau să-ți fac rău că e nașpa.
Stelian: Da normal, frate. E cel mai ușor de făcut rău. E greu de făcut bine. Nu e vina mea, dar dacă aveam cu ce ai văzut că atunci l-am făcut, dar n-a ținut. Morții mamei lui, n-a ținut!
A.G.: Și ce-i de făcut? Care e concluzia?
Stelian: Ăsta se face de făcut, dar nu am avut cu ce. Eu o să mă uit acum și după o altă placă de bază. Da? Să văd pe unde mama mă-sii, să merg la două capete. Ori face ăsta așa, ori pe pe partea asta. Din două trebuie să iasă una.
A.G.: Deci să înțeleg că nici acum nu i-ați găsit „buba”.
Stelian: „Buba” i-am găsit-o, dar n-am piese ce să pun în loc. Ai înțeles? Deci „buba” s-a găsit, dar nu am piesele. Înțelegi.
A.G.: Eu ți-am spus atunci… (n.m. În urmă cu ceva timp i-am spus că o să prind anul viitor cu laptop-ul la el)
Stelian: Ai avut gura aurită atunci.
A.G.: N-am avut gura aurită, doar am spus adevărul. Tu te superi probabil acum că spun că voi prinde anul viitor cu laptop=ul la tine. Nu trebuie să te superi tu, eu trebuie să mă supăr.
Stelian: Du-te mă de aici! Nu există așa ceva.
A.G.: A trecut o lună jumătate!
Stelian: Te cred, dar ai văzut că ți l-am dat, a mers.
A.G.: A mers, nici o zi n-a mers.
Stelian: A mers două zile sau cât a mers. Deci am făcut ceva la el.
A.G. (MOR DE RÂS): Păi dacă făceai ceva la el mergea, dă-l naibii de laptop.
Stelian: Nu e chiar așa tot timpul, pot intra multe chestii în lot. Nu e doar de la o piesă. Una face mai multe. O să-ți explic când o să am timp. Când o să vii după el o să-ți spune exact ce a avut.
A.G.: Ok, dar de ce spui că abia în două, trei zile? Mâine nu se poate?
Stelian: Ăsta mi-a zis că a vorbit în două locuri să facă rost de piese și mi-a spus că durează două zile până face rost de ele.
A.G.: Am înțeles.
Stelian: Am epuizat piesele pe care le aveam eu.
A.G.: Atunci să înțeleg că te sun peste două zile?
Stelian: Da! Ne auzim vineri după amiază.
A.G.: Te sun vineri ce să facem…
Stelian: Bine, bine!

Pentru că multe persoane nu m-au crezut că am trecut prin aceste întâmplări cu laptop-ul  am atașat fișierul AUDIO de la această ultimă convorbire dintre mine și Stelian.

NESIMȚIREA NUMĂRUL 15 » După „n” zile tot nu reușise să repare laptop-ul

L-am lăsat două zile așa cum mi-a spus. Nu l-am mai sunat, l-am lăsat să se ducă la meci, din păcate nici acolo n-a făcut treabă bună pentru că România a scos doar un egal. L-am sunat înapoi vineri, pe 9 octombrie, la ora 11:47.

Stelian: Am pornit laptop-ul ieri, prietenul ăsta al meu a umblat. A pornit, a mers două minute și după aceea a picat iar. Mai lasă-mă un pic. O zi, două pentru că e foarte aproape de a-l face, futu-i mama lui, să-l rezolvăm o dată.
Alin Grigore: Hai să vedem ce-i faci…
Stelian: Te rog eu mult. Acum în weekend o să stăm pe el. Și acum l-am sunat și diseară o să mă duc la el (n.m. la prietenul lui) să-l facem o dată că nu se mai poate.
A.G.: Bine, hai vezi ce-i faci!
Stelian: Deci a pornit ieri un minut, după care a murit. Mai e ceva undeva. Lasă-mă și pe mine în weekend și-l facem.
A.G.: Atunci te sun sâmbătă.

În episodul următor veți afla cum un latpop „reparat 100%” nu poate fi înapoiat proprietarului din cauza unei boli subite a reparatorului. Pe lângă asta, vă voi prezenta cea mai mare dovadă de NESIMȚIRE din partea lui Stelian, dovada pe care și el așteaptă s-o vadă. Cea mai mare minciună pe care Stelian a spus-o în cele aproape două luni. DOVADA E AUDIO!

Steliane, nici nu știi cât de mincions poți să fii! Steliane, vine dovada pe care mi-ai cerut-o atunci când te-am întrebat de ce nu mi-ai răspuns la telefon, deși vedeai cine te sună!!!

Citește AICI desfășurarea primului episod

Citește AICI desfășurarea celui de-al doilea episod

Citește AICI desfășurarea celui de-al treilea episod

Citește AICI desfășurarea celui de-al patrulea episod

Citește AICI desfășurarea celui de-al șaselea episod

Intrați în grupul de pe Facebook GRGO – Un blog simplu pentru oameni simpli

Sau puteți da un LIKE paginii de FACEBOOK

*Toate informațiile prezentate sunt 100% REALE

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s